De ce alerg?

luni, iulie 28, 2014 bydee-make-up 0 Comments

Hello ladies,

    Nici nu va puteti imagina cat de greu mi-a fost sa scriu acest articol ...
    Probabil va intrebati care ar fi motivul, e o postare ca oricare alta.
    Ei bine, sa stiti ca nu e chiar asa. Aveam atat de multe idei, sugestii, planuri ... un amalgam de ganduri pe care mi-era greu sa le ordonez. Dar astazi, trag aer in piept si incep. Sper sa nu uit nimic si sper ca articolul de azi sa va fie util si poate chiar sa va motiveze.


    Cum a inceput totul?
    Stiti deja ca sunt un om al extremelor asa ca, in decembrie in timp ce ne faceam planul de atac pentru excursiile ce vor urma am hotarat sa incepem sa lucram si la conditia fizica. Marius s-a uitat sceptic la mine, ridicand usor o spranceana spunandu-mi ca e iarna... Si ce daca! Daca incepem acum la vara o sa ne fie mai usor...
   Trebuie sa recunosc ca si vremea a fost de partea noastra, in decembrie temperaturile fiind tomnatico-primavaratice. Daca nu ma insel, totul a inceput in 27 decembrie. Dupa ce ne-am intors de acasa, bine hraniti ne-am aventurat pentru prima oara in parc.
    Stiam deja ca trebuie sa ma echipez ca si cand afara ar fi cu 20 de grade in plus asa ca am luat o geaca de primavara, adidasi si-am fugit (si la propriu si la figurat). Dupa primii 500 m nu ma mai simteam la fel de optimista ... fiecare nerv protesta si-mi doream sa ma opresc. M-am uitat in stanga mea si l-am vazut pe Marius sprinten, inaintand fara sa schiteze nimic si-atunci mi-am amintit de sloganul Don't stop unless you're gonna faint, puke or die care avea sa fie motto-ul existentei mele pentru inca, cateva luni bune. Cred ca prima data am reusit sa parcurgem 1-1.5 k si ma simteam ca si cand as fi castigat un maraton. Rosie ca focul sa-mi surada norocul asteptam deja urmatoarea repriza de alergat.
    Acesta a fost inceputul, cea mai grea etapa fiindca e greu sa pui piciorul in prag sau sa tragi de tine si sa iesi afara cand in casa e cald si bine ...
    Va dati seama ca in ciuda citricelor pe care le-am consumat si a tuturor leacurilor impotriva febrei musculare a doua zi eram putin cam greu de urnit dar ne-am revenit.
    Imi aminteam ca in tinerete  clasele 5-8 am facut sport de performanta (mai exact volei) iar in momentul in care eram pedepsita cu ture de stadion topaiam vesela. Erau preferatele mele, imi placea sa alerg chiar daca era iarna si eram in pantaloni scurti si tenisi. Decat sa ma pui la viteza, pune-ma la rezistenta. Si-atunci de ce n-as mai repeta  experienta?
    Si-am iesit si am alergat si prin zapada dar si soare si uneori cativa stropi de ploaie si incet, incet am inceput sa marim distantele (intre timp Marius a descoperit aplicatia Caledos Runner pentru Windows Phone care ne ajuta sa ne verificam performantele. Nu stiu cat de obiectiv este programelul respectiv, cred ca ne mai "fura" din cand in cand dar cu Run Keeper - pentru Android kilometrajul mi se pare cam mare).
    Si dovada ...



    Ce echipament am?
    In functie de temperatura. Iarna purtam: o vesta, polar, tricou si pantaloni de trening. Obligatoriu manusi si caciula/banderola. Chiar daca nu-mi prea placea sa alerg cu adidasi eram nevoita sa-i port din cauza zapezii.
   Primvara m-am reintors la tenisi (fac parte din categoria persoanelor care prefera incaltamintea cu talpa subtire, flexibila), tricou si trening.
   Acum, la aceste temperaturi prefer colanti, tenisi si tricourile acelea speciale pentru alergat/drumetii montane (le gasiti in Decathlon la un pret de aproximativ 25 lei si va spun sincer ca merita sa investiti in tricouri care lasa pielea sa respire).

    Ce mananc?
    Am incercat toate variantele. Mai ales ca la inceput nu aveam un program bine stabilit am alergat si inainte si dupa masa, am mancat si mancaruri mai usoare sau mai grele si fructe si ciocolata. De toate pentru toti!
    Pentru mine functioneaza o masa usoara cu o ora inainte si nimic nu ma mai poate opri. Daca alerg dimineata infulec o banana si functionez perfect.

    Cum alerg?
    Incerc sa mentin un ritm constant astfel incat sa nu obosesc dupa primii 30 m dar nici sa nu simt ca ma plimb. 
    Respiratia este de asemenea foarte importanta si ma bucur ca am invatat de la inceput acest lucru simplu ca Buna ziua: inspir de doua ori, expir de doua ori si totul merge struna.
    Cand simt ca oboseala incepe sa isi faca simtita prezenta fac cate o mica pauza in care fie ma plimb, fie fac genoflexiuni sau diverse exercitii pentru muschii bratelor (oricat de tentanta ar fi o banca, va recomand sa nu va asezati fiindca in acest mod muschii se relaxeaza, va pierdeti incalzirea si va fi greu sa porniti din nou).
Incerc ca, de fiecare data sa alerg putin mai mult inainte de pauza pentru ca in acest mod reusesc sa trag linie la final si sa observ ca am alergat mai mult decat imi propusesem.
    Adrian Soare, unul dintre oamenii care ma inspira este un alergator ambitios iar in momentul in care a fost intrebat cum a reusit sa alerge primii 28 k a spus: Primul kilometru e cel mai greu. Apoi … alerg de 28 de ori cate un kilometru. Genial, nu-i asa?

    Ce ma motiveaza?
    In primul rand faptul ca de fiecare data simt ca pot mai mult si uitandu-ma in urma ma mandresc cu micile mele performante.
    Gandul la culmile muntoase pe care voi reusi sa ajung datorita faptului ca imi imbunatatesc conditia fizica.

Sursa

    Modul in care muschii sunt din ce in ce mai aratosi, iar picioarele au un aspect ferm, sanatos. Stiti vorba aceea: la 20 ani avem pielea pe care ne-a dat-o D-zeu, la 40 de ani avem pielea pe care o meritam. (mi-am permis sa readaptez putin ).
    Muzica. Da, fara muzica nu cred ca as fi reusit. O muzica antrenanta va va motiva mereu, eu ascult mixuri, in special David Guetta sau Dj Dark dar, am avut si perioade in care ascultam pe repeat Klingande - Jubel. Daca nu ati incercat sa alergati ascultand muzica, va recomand sa incercati. Pe cuvant ca schimba datele problemei.
    Pentru ca stiu ca in timp ce alerg uit de toate problemele si imi fac ordine in ganduri. Pentru mine alergarea e ca un fel de terapie. Ma linisteste, asa ca daca ajung acasa mai stresata decat de obicei ciugulesc ceva si "o tai" la alergat.

Sursa

    Cam atat. Am incercat sa nu ma pierd in detalii si sper ca postarea mea sa nu va fi plictisit.
    Acum, nu pot decat sa va sfatuiesc si sa va imbarbatez. Orice inceput e greu dar daca aveti un strop de ambitie o sa reusiti. Nu e usor, n-as putea sa va vand iluzii dar nu e imposibil. La inceput trebuia sa dau muzica atat de tare incat sa nu ma mai aud mormaind ca mi-e greu ...

Sursa

    Daca reusiti sa alergati si 500 m puteti sa fiti mandre de voi pentru ca ati inceput. Cine stie, poate maine veti reusi 600 sau poate chiar 800. Fiti linistite, o sa fie din ce in ce mai bine! Garantat! Testat pe propria piele!
    
Kiss Kiss si o saptamana ca-n filme!
    

You Might Also Like