Poftiti la... Varful Ciucas?

duminică, octombrie 30, 2016 bydee-make-up 0 Comments

Hello hello,

     Dupa cum va spuneam in postarea anterioara, in acest an ne-am dorit sa mai cucerim un masiv asa ca am asaltat Ciucasul. Frumos, deoasebit, cu peisaje care iti taie respiratia. Cum sa nu-ti doresti sa il cuceresti?
    Vazusem o multime de poze din aceste zone feerice si asteptam cu nerabdare sa ajungem sa le vedem "pe viu" si, am ajuns!
    Intr-o dimineata racoroasa, am plecat de la cabana la care eram cazati, am parcurs cu masina traseul pana la cabana Muntele Rosu iar in jurul orei 9, echipati si entuziasmati, abordam traseul banda galbena cu directia Cabana Ciucas-Varful Ciucas.



    Traseul e frumos, usor si se parcurge in mare parte de-a lungul drumului forestier care duce la Cabana Ciucas. Acum, daca ar fi sa va fac o recomandare, aceasta ar fi: mergeti pe drumul forestier pana la cabana, nu va aventurati pe banda galbena in momentul in care aceasta va directioneaza pe traseul prin padure. Noi am urcat pe banda galbena iar urcusul a fost destul de chinuitor. Urcarea mi s-a parut destul de anevoioasa si daca nu aveti incaltaminte adecvata si bete de trekking, aceasta poate sa devina un chin.Singurul lucru la care ma gandeam in timp ce urcam gafaind destul de puternic era la modul in care voi cobori. Sa improvizez o sanie sau sa alunec direct? Pana la urma am ales o alta varianta dar pana la intoarcere mai avem ceva de mers.
     Dupa ce am bifat si urcarea intensa prin padure, am ajuns la traseul de creasta si nu dupa mult timp l frumoasa cabana Ciucas. Pe mine m-a impresionat, arata impecabil si se vede ca este intretinuta. 



    Am stat, am admirat si am continuat. Varful Ciucas ne astepta iar traseul devenea din ce in ce mai aglomerat. Banda rosie a fost cea care ne-a calauzit iar noi i-am urmat semnele pana sus, sus, sus.





    Traseul nu mi s-a parut dificil, iti provoaca putin muschii in timp ce-l strabati dar nu e genul de traseu la care sa te intrebi Oare cand ajungem?. Eu m-am bucurat de fiecare moment al expeditiei noastre pentru ca peisajele sunt prea frumoase si uiti de orice efort depus.









     In momentul in care mai aveam doar putin pana la atingerea varfului mult visat, am ajuns la frumoasele Babe la sfat, le-am admirat, le-am dat binete si apoi am continuat.



     Varful ne-a intampinat cu bratele deschise si noi am profitat de putinele momentele de liniste de care am avut parte. Turistii galagiosi ne impanzeau asa ca am preferat sa ne retragem intr-un loc mai linistit pentru a ne bucura tot ceea ce ne inconjura.





  La intoarcere am coborat pe banda rosie, dar pe partea opusa deoarece ne-am dorit sa admiram si Turnul lui Goliat, aflat in apropierea intersectiei dintre banda rosie si cruce rosie. 



  

    Dupa ce l-am bifat si pe dansul ne-am continuat traseul pe cruce rosie si dupa o ora (teoretic ar fi trebuit sa fie 30 minute dar noi am mers incet, admirand fiecare coltisor de rai) ajungeam zambitori la Cabana Ciucas. 






    Un zambet, un sendvis si-am continuat. De aceasta data am optat pentru drumul forestier care desi abrupt nu ne-a zapacit de tot. Nu mi s-a parut ca am ocolit foarte mult asa ca da, dupa parerea mea aceasta e cea mai buna optiune.
    Traseul e la fel de frumos si la intoarcere si datorita faptului ca ne-am miscat destul de repede am putut sa il parcurgem fara teama ca apusul ne va prinde prin padure. Tiptil, am ajuns la masina si ne-am zambit. Am cucerit si Varful Ciucas!
    Durata traseului dus-intors a fost de aproximativ noua ore dar ritmul a fost mult mai usor decat cel pe care il abordam de obicei iar popasurile mai dese. 
    Recomanam Ciucasul oricarui iubitor de munte mai mult sau mai putin experimentat. Traseele sunt usoare, relaxante si merita din toate punctele de vedere.
    Asadar si prin urmare... poftiti la Varful Ciucas?

Kiss Kiss si o duminica de vis!

You Might Also Like